- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
Controversa din jurul noului trend de pe TIK TOK stârnește speculații aprinse: "A ajuns bătaie de joc Eminescu". Luceafărul, pe ritmuri de manele

"Luceafărul" este una dintre cele mai influente opere literare din cultura românească. Citind cele 98 de strofe, nu se simte ca o poezie, ci mai degrabă ca un basm, o confesiune fantastică atât a personajelor din text cât și a autorului Mihai Eminescu, geniul recunoscut al poeziei romantice româneşti, dar şi europene. În acest moment, înregistrările video de pe TikTok ce conțin hashtag-ul ”#luceafarul” au strâns numeroase vizualizări, iar trendul este în creștere. Se pare că noua variantă este un produs al inteligenţei artificiale.
"E o idee bună. Tinerii reţin repede versurile poeziei pe ritmuri muzicale",/ "Acum o să-l ştie toţi",/ "A ajuns bătaie de joc Eminescu",/ "Măcar aşa se aude de Eminescu şi de vestitul poem Luceafărul",/ "Nu ascult manele, dar asta e o idee bună",/ "Eu sincer îl uitasem, acum o fredonez zilnic când fac curat în casă",/ "Au transformat opera
Citește și: Cine este Khaby Lame, cel mai popular influencer de pe Tik Tok, fără să spună un cuvânt
Care este scenariul din spatele poeziei „Luceafărul“
În spatele „Luceafărului“ stă „un scenariu“ desprins din viaţa reală a lui Mihai Eminescu. Poezia a fost scrisă după descoperirea amantlâcului dintre Caragiale şi Veronica Micle. În poezie, personajul „Luceafărul“ ar fi însuşi Eminescu, în vreme ce Cătălina şi Cătălin au fost inspirate de Veronica şi Caragiale. Titu Maiorescu a fost inspiraţia pentru personajul „Demiurgul“. Analizând viaţa marelui poet, biografii lui Eminescu au ajuns la concluzia că în spatele triunghiului amoros Luceafărul-Cătălina-Cătălin s-ar ascunde în realitate un triunghi amoros al cărui protagonist a fost însuşi Eminescu.
Astfel, poezia ar fi fost scrisă de Eminescu, după ce a descoperit infidelitatea Veronicăi Micle, care avusese o aventură cu Caragiale, bun prieten al lui Eminescu. Teoria a fost expusă pentru prima dată de I. Al. Brătescu Voineşti. Potrivit acestuia, personajele din Luceafărul ar putea fi uşor identificate, dat fiind contextul dramei trăite de poet.„Luceafărul n-ar fi altul decât Eminescu, izolat în spaţii, «nemuritor şi rece», Cătălina – Veronica Micle, Cătălin, fecior de casă şi paj, n-ar fi altul decât Caragiale, iar Demiurgul – esteticianul Maiorescu. Geneza «Luceafărului» ar sta, aşadar, într-un conflict erotic şi faptul pare confirmat azi prin producerea mărturiilor lui Brătescu-Voineşti care a văzut în ea, încă din 1892, expresia unei mari suferinţi a poetului“, mai dezvăluie cartea din 1939.
Mihai Eminescu
Cine i-a schimbat numele lui Mihai Eminescu? Cum se semna poetul
Atunci când vorbim de „Luceafărul” și de „Odei (în metru antic)”, Mihai Eminescu ne pare numele știut de o viață. Aproape sigur mulți cunosc și amănuntul că la naștere, a fost botezat Mihai Eminovici, așa cum era numele de familie al tatălui său, căminarul Gheorghe Eminovici. Prin urmare, unde s-a produs preschimbarea acestuia în celălalt, cu dulcea terminație „escu”? Explicația larg acceptată de cei care au studiat această problemă este cea conform căreia „nașul” poetului a fost scriitorul și publicistul Iosif Vulcan, cel care „l-a debutat” pe Eminescu. În luna iunie a anului 1865, Iosif Vulcan pune temeliile unei reviste, cu denumirea „Familia”, la Pesta, al cărei program era de a răspândi cultura română în Transilvania. Vulcan a considerat de cuviință că e mai bine să „românizeze” numele tânărului literat, semnând poezia cu „Mihai Eminescu” și nu Eminovici.
Mihai Eminescu
Amintim că Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850 și s-a stins pe 15 iunie 1889, după o mare suferință. El s-a stins în Casa de Sănătate a medicului Alexandru Șuțu, iar cauza morții a fost în mod oficial sifilisul, boală de care poetul ar fi suferit în ultimii șase ani de viață. În urma sa rămânea zvonul unei vieţi boeme, marcată de bucurie, dar şi suferinţă în egală măsură, dar în primul rând o operă literară extrem de valoroasă.