Încă un mare artist se stinge din viață, la o zi după Horia Moculescu! Fostul director al Teatrului Mic, Mihai Dinvale, a murit la 74 de ani: „Cu infinită tristeţe ne despărţim de marele actor...”

S-a stins din viață actorul Mihai Dinvale

Doliu în lumea teatrului! Actorul Mihai Dinvale a murit la 74 de ani

Teatrul Mic a anunțat decesul marelui actor Mihai Dinvale. Acesta avea 74 de ani.

Mihai Dinvale, actor şi fost director al Teatrului Mic, s-a stins din viață la vârsta de 74 de ani. Decesul lui a îndurerat colegii, prietenii și pe toți cei care l-au cunoscut și l-au apreciat. Anunțul a fost făcut în urmă cu doar câteva momente de instituția teatrală prin intermediul unei postări emoționante.

Citește și: Șeful Poliției o CONTRAZICE pe Diana Cuciuc! Acesta susține că raportul oficial al Ministerului Sănătății nu arată prezența substanțelor interzise în corpul fiicei sale: „A fost una dintre cele mai sofisticate expertize solicitate la acest compartiment”

A murit Mihai Dinvale! Actorul avea 74 de ani

Mihai Dinvale a încetat din viață la vârsta de 74 de ani. "Cu infinită tristeţe ne despărţim de marele actor şi fost director al Teatrului Mic, Mihai Dinvale!", a anunțat Teatrul Mic pe Facebook.

Actorul s-a născut pe 26 decembrie 1950, la Târgu Mureş, urmând Liceul de Muzică din Timişoara, apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti. În 2014, el a fost numit director al Teatrului Mic, propunând o direcție care să îmbine tradiția repertorială cu cerințele publicului contemporan.

Citește și: Povestea tragică a fiului lui Horia Moculescu! Ionuț a murit la doar 31 de ani, după ce a căzut de la etajul 5 al blocului în care locuia. El s-a confruntat cu grave probleme de sănătate încă de la naștere și a suferit de depresie

Ce roluri a interpretat Mihai Dinvale pe scena Teatrului Mic de-a lungul carierei sale impresionante?

Mihai Dinvale a interpretat o mulţime de roluri memorabile pe scena Teatrului Mic şi a Teatrului Foarte Mic de-a lungul carierei sale impresionante, care au inclus eroi clasici, precum și giguri contemporane: Timofei în „Balul absolvenţilor” în 1972, Gareth O’Donnell în „Philadelphia eşti a mea”, 1973, „Vreţi să jucaţi cu noi?”, 1974, Juanito în „Cu cărţile pe faţă” 1974, Mircea în „Răspândia cea mare”, 1974, Dan în „Nu suntem îngeri”, 1975, Andrea Sarti în „Galileo Galilei”, 1975, Florin în „Mania posturilor”, 1975, James Davidson în „Dosarul Anderson

Ville”, 1976, Băiatul tăcut în „Oamenii cavernelor”, 1977, „Omul continuaţi să puneţi întrebări” 1977, Octav Jinga în „Cititorul de contor”, 1978, Pierre în „Nebuna din Chaillot”, 1978, Corul în „Să îmbracam pe cei goi”, 1978, Ristică în „Zbor de sticleţi”, 1979, El în „Nu sunt turnul Eiffel”, 1979, Matei în „O şansă pentru fiecare”, 1979, Al doilea soldat în „Evul mediu întâmplător”, 1980, Abadonna/ Afranius în „Maestrul şi Margareta”, 1980, Judecătorul/ Maiorul în „Nişte ţărani”, 1980, Karl în „Diavolul şi bunul Dumnezeu”, 1981, Lucian în „Ca frunza dudului…”, 1982, Henric Duce de Richmond în „Richard III”, 1983, „Cu tot ce am aparţin acestui Pământ”, 1984, Lizst în „Doamna cu camelii”, 1985, Mitică Ionescu în „Mielul turbat”, 1985, Xia Jun în „Pentru ce am murit”, 1987, Tipătescu în „O scrisoare pierdută”, 1988, Zorzetto în „Piaţeta”, 1990, Callimaco în „Mătrăguna”, 1991, Vatelin în „Fazanul”, 1992, Stanley Gardner în “Bigamul”, 1993, Ardillo/ Don Cosme/ Leprosul în “Moartea mănâncă banane”, 1996, Pavel Feodorovici Protasov în “Copiii soarelui”, 1997, Antonio în „Neguţătorul din Veneţia”, 2000, Chiriaşul în „Spionul balcanic”, 2001, Bistran, Preşedintele Fundaţiei Filantropica Ecumenică în „Viitorul e maculatură”, 2002, Claiere Quilty în „Lolita”, 2003, Doctor Prentice în „Pe gaura cheii”, 2003, Omul care stă la televizor şi schimbă canalele în „Paparazzi sau cronica unui răsărit de soare avortat”, 2004, Băiatul în „O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu, 2005, Frank Oddie în „Cum gândeşte Amy”,2005, Tatăl în „Coolori”, 2007, Prospero în „Furtuna”, 2009, Astrologul Radjapour în „Hotelul dintre lumi”, 2009, Pierre în „Dacă n-ai mai fi”, 2010, Al Lewis în „Băieţii de aur”, 2010, Sir George Crofts în „Profesiunea Doamnei Warre”, 2012. Actorul fost distins cu Premiul UNITER pentru contribuţii remarcabile în teatru.

Mihai Dinvale a vorbit cu recunoștință de fiecare dată despre anii petrecuți la Teatrul Mic, lucrând în calitate de student, absolvent, actor la început de drum și veteran. „Ce știu sigur e că destinul meu a fost legat de Teatrul Mic. Destin, soartă, ursită...oricum i-aș spune. Stanislavski a spus „Viața mea în teatru”. Și avea dreptate. De mai bine de 40 de ani urc pe această scenă; la început încă student, apoi absolvent, proaspăt angajat, tânăr actor, actor matur...acum veteran. Aici mi-am cunoscut maeștrii, am trăit nici eu nu mai știu câte personaje și am existat în Teatru. La Teatrul Mic. Cum să cuprind în vorbe puține o viață de om? O viață de actor? Ce să aștern mai întâi pe hârtie: emoțiile, visele, truda, prieteniile, decepțiile, succesele, bucuriile? Astea nu se pot decât simți. Pentru dorințe e prea târziu, iar pentru bilanțuri e prea devreme. Nu vreau să trag linie. Și nici nu știu cum se face. Ce știu sigur e că destinul meu a fost legat de Teatrul Mic”, spunea marele actor.