Claudiu Bleonț a lăsat mască în urmă cu 12 ani, când a rămas fără lenjerie intimă, în cadrul unei conferințe de presă. Actorul susține că a avut de câștigat în urma gestului, dar nu ar mai face asta.
Gestul lui Bleonţ i-a luat prin surprindere pe cei prezenţi, care aşteptau încheierea conferinţei de presă, organizată în cadrul turneului de promovare a piesei „Căutându-l pe Richard al III-lea”. După ce a prezentat informaţii despre piesa de teatru, în care va juca şi el, actorul s-a ridicat pentru câteva momente în picioare, şi-a dat pantalonii jos, rămânând doar într-un tricou.
„A fost just life. Am jucat în pielea goală în multe piese.
Multă lume l-a pus la zid la vremea aceea, însă Claudiu Bleonț a avut și multe de câștigat de pe urma acelui gest îndrăzneț. Chiar și așa, actorul spune, acum, că nu ar mai face așa ceva: „ Mereu urmările negative au și ceva pozitiv. Am fost invitat de directorul de pe atunci al Teatrului Național din Craiova să vin în trupa teatrului și să joc în Ipătescu, cu o altă parteneră de zeci de ani, Cerasela Iosifescu, o extraordinară actriță, olteancă-olteancă. Nu a fost o formă de protest. Nu m-am gândit niciodată la acea expunere pe care a căpătat-o. Era un crez al meu că de pe lumea asta plecăm așa cum am venit. Nu luăm nimic cu noi, nici hectare, nici conturi bancare, nici mașini. Am venit să trăim o experiență pe această planetă și când se închide plecăm de unde am venit.(...) Nu e vorba de regret. Dar nu aș mai face lucrul acesta. Toată viața e originală. Fiecare e un univers, fiecare dintre noi are o pendulare, o căutare între conștient-subconștient, între întuneric și lumină", a afirmat Claudiu Bleonț pentru cancan.ro.
Gestul lui Claudiu Bleonţ, considerat de Teatrul Naţional un comportament inadecvat
Conform unui comunicat transmis de TNB, comportamentul actorului contravine statutului unui artist din cadrul instituţiei. Reprezentanţii Teatrului Naţional au considerat că cea mai justificată explicaţie a gestului poate fi exemplificată numai printr-un citat al piesei ”Hamlet”, de Shakespeare.
“Teatrul Naţional consideră că singura explicaţie plauzibilă a gestului lui Claudiu Bleonţ, actor al extremelor, ar putea fi – în termeni de specialitate teatrală – diagnosticul oferit de către Shakespeare, prin gura lui Polonius: «E chiar nebun şi spun că e nebun,/ Căci nebunia, ce-ar putea să fie,/ La drept vorbind, decât a fi nebun? Să trecem mai departe…» («Hamlet», actul II, scena 2)”.