Sfinţii Constantin şi Elena se sărbătoresc pe 21 mai. De această sărbătoare se leagă mai multe tradiţii şi obiceiuri.
21 mai este data la care se prăznuieşte una dintre cele mai mari sărbători din această perioadă, Sfinţii Constantin şi Elena. În România, încă mai există multe tradiţii şi obiceiuri cu ocazia acestei sărbători. În jur de 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica pe 21 mai.
Cine au fost Sfinţii Constantin şi Elena
Datorită Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, creştinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise, iar zilele de duminică au devenit zile de odihnă.
Împăratul Constantin, care a trăit între anii 272/274 şi 337, a domnit timp de 31 de ani în Imperiului Roman Legenda spune că înaintea unei lupte, Constantin a zărit pe cer o cruce strălucitoare, pe care scria "in hoc signo vinces",adică "prin
Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Constantin şi Elena
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este acela ca pe 21 mai, agricultorii nu vor munci pe câmp şi nici în grădină, pentru ca recoltele să nu fie afectate. În unele regiune ale ţării, 21 mai este ultima zi în care se pot semăna porumb, orz şi mei. Se spune că orice se va semăna după această zi nu va rodi. Nici podgorenii nu trebuie să muncească în această zi, pentru ca graurii să nu le distrugă viţele de vie.
O altă tradiţie spune că femeile trebuie să tămâie şi să stropească cu agheasmă prin casă, pentru ca locuinţa să fie apărată de duhurile rele. Tot în acest scop, ciobanii aprind un foc mare, pentru a-i proteja la stână.
Un alt obicei din popor spune că trebuie neapărat să ai în casă trei bujori. Aceştia aduc voie bună, armonie şi linişte în familie.