Șerban Copoț reacționează VEHEMENT după rezultatele slabe la PISA. Ce a ținut să menționeze?
Rezultatele obținute de elevii români la testele PISA 2025 au generat reacții puternice atât din partea profesorilor, cât și din partea unor persoane publice. Printre cei care au criticat dur modul în care este administrat sistemul de învățământ se numără și Șerban Copoț. Prin intermediul unui mesaj transmis pe rețelele sociale, Șerban Copoț a vorbit despre finanțarea educației, programa școlară și modul în care părinții sunt considerați responsabili pentru problemele sistemului.
„Referitor la testele PISA, poate ar trebui să le reamintim celor din vârful statului că legea spune că educația trebuie să aibă 6% din PIB. Azi, în 2026, sunt alocați doar 3,03%. Da, azi mai puțini bani decât se dădeau acum 20 de ani. De vină nu sunteți doar voi, cei de azi, de la butoane, ci sunteți toți, indiferent de culoare politică, de 30 de ani încoace.
VIDEO Reacția lui Șerban Copoț după rezultatele PISA
Ce arată, de fapt, rezultatele PISA 2025
Dincolo de reacțiile apărute în spațiul public, cifrele testării PISA 2025 readuc în atenție dificultățile pe care elevii români le întâmpină în mai multe domenii. Mai mult de jumătate dintre adolescenții români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar aproape jumătate se află sub nivelul de bază la citire. Situația este problematică și în cazul științelor și al rezolvării digitale a problemelor.
„Rezultatele PISA 2025 sunt clare și nu pot fi ignorate: 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, 48% sunt sub acest prag la citire, iar la științe procentul ajunge la 46%. Mai mult, 57% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la rezolvarea digitală a problemelor, o competență care presupune folosirea instrumentelor digitale pentru a analiza informații, a testa soluții și a rezolva probleme. Sunt cifre care ridică, fără îndoială, semne serioase de întrebare. Dar, dincolo de procente, apare o întrebare la fel de importantă: este corect să arătăm doar spre elevi? Ce îi învățăm, de fapt, la școală și ce le cerem apoi să demonstreze? Pentru că elevul român este obișnuit, în multe situații, să învețe informația, să o memoreze și să o reproducă la test. PISA îi cere însă altceva: să înțeleagă un text, să selecteze informația relevantă, să facă legături, să gândească logic, să aplice ceea ce știe într-o situație nouă și să găsească singur o soluție. Iar dacă aceste competențe nu sunt exersate suficient zi de zi la clasă, întrebarea nu mai este <>, ci și <>”, declară Adelina Beldugan, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș.
Nu doar elevii din România au rezultate dezastruoase la testele PISA. Criza educației lovește Europa
Raportul PISA, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pe baza unui test standardizat susținut de elevi cu vârsta de 15 ani, arată o scădere semnificativă a performanțelor școlare. Potrivit raportului, elevii din România, Spania, Croația, Luxemburg, Malta, Grecia, Cipru și Bulgaria au obținut cele mai slabe rezultate la citire, matematică și științe. De cealaltă parte, cele mai mari rezultate au fost obținute de elevii din țări precum Estonia, Finlanda, Irlanda, Austria, Polonia și Cehia.