Creștinii prăznuiesc o sărbătoare importantă duminică, 6 septembrie 2026. Iată ce trebuie să știe despre aceasta.
Duminică, 6 septembrie 2026, creștinii prăznuiesc o sărbătoare cu o semnificație aparte, care este trecută în calendar cu cruce neagră. Mai exact, la această dată, se face pomenirea minunii Sfântului Arhanghel Mihail în Colose. Sărbătoarea amintește de puterea credinței și de ajutorul divin, marcând un moment important pentru toți credincioșii.
6 septembrie 2026, Pomenirea minunii Sfântului Arhanghel Mihail în Colose
În calendarul ortodox, sărbătorile de pe parcursul anului sunt marcate cu cruce roșie sau cruce neagră. Cele cu cruce neagră sunt sărbători pe care creștinii trebuie să le cinstească în mod obișnuit, cu rugăciune, chiar dacă le este permis să muncească în gospodărie și nu numai.
Pomenirea minunii Sfântului Arhanghel Mihail în Colose este trecută în calendar cu cruce neagră. Potrivit crestinortodox.ro, Sfântul Apostol Ioan, însoțit de Filip, a predicat Evanghelia la Heretop, aproape de cetatea Colose. El a prorocit că acolo va țâșni un izvor cu ape vindecătoare, care va fi cercetat de Sfântul Arhanghel Mihail. După ce prorocia s-a împlinit, numeroși oameni au început să vină la izvorul respectiv, în speranța că se vor vindeca de diverse boli.
Sfântul Arhanghel Mihail i s-a arătat unui păgân din Laodiceea și i-a spus să-și ia fata, care nu putea vorbi, și să o ducă la izvor. După ce aceasta a băut apa vindecătoare, a început să vorbească. În semn de recunoștință, tatăl ei a decis să zidească o biserică.
În momentul în care păgânii au văzut că tot mai mulți se botează în biserica respectivă, au vrut să distrugă lăcașul de cult, schimbând cursul izvorului peste acesta.
Rugăciunea pe care e bine să o citești către Sfântul Arhanghel Mihail
„Sfinte și mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintâi între îngeri stai dinaintea Treimii celei negrăite, sprijinul și păzitorul neamului omenesc, care ai zdrobit în Ceruri cu oștile tale capul prea-trufașului diavol și rușinezi pururea pe pământ răutatea și viclenia lui, la tine alergăm cu credință și ne rugăm ție cu dragoste: fii pavăza nestricată și coif tare Sfintei Biserici și neamului nostru dreptcredincios, păzindu-ne cu spada ta purtătoare de fulgere de toți vrăjmașii văzuți și nevăzuți.
Nu ne lăsa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără ajutorul și ocrotirea ta, pe cei ce lăudam astăzi sfântul tău nume. Iată că, deși mult gresiți suntem, nu voim să pierim întru fărădelegile noastre, ci să ne întoarcem la Domnul, ca să ne călăuzească spre lucruri bune. Luminează mințile noastre cu lumina feței lui Dumnezeu, care strălucește totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la arătare, ca să putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, bună și desăvârșită, în ceea ce ne privește, și să cunoaștem toate câte se cuvine nouă să le facem și câte să le trecem cu vederea și să le părăsim. Întărește-ne cu harul Domnului voința slabă și dorirea lipsită de vlagă, că întărindu-ne în legea Domnului, să încetăm a ne mai primejdui cu cugetele pământești și cu poftele trupești, aplecându-ne, după asemănarea copiilor lipsiți de minte, către frumusețile degrabă pieritoare ale lumii acesteia și uitând în chip nesăbuit cele veșnice și cerești de dragul celor stricăcioase și pământești.
Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevăratei pocăințe, întristarea cea nefățarnică după Dumnezeu și zdrobirea pentru păcatele noastre, ca zilele ce ne-au mai rămas din această viață trecătoare să le cheltuim nu spre plăcerea simțurilor și hrănirea patimilor noastre, ci întru îndreptarea cu lacrimi de credință și zdrobire a inimii, cu nevoințele curăției și cu bineplăcutele fapte ale milostivirii.
Iar când se va apropia ceasul sfârșitului nostru, al slobozirii din legăturile acestui trup pieritor, nu ne lasă pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără de apărare împotriva duhurilor răutății care sunt în văzduhuri și obișnuiesc a împiedica urcușul sufletului omenesc la cele de Sus, ca păziți fiind prin tine, fără mpiedicare să ajungem în sălașurile prea-slăvite ale Raiului, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.
Și învrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn și Stăpân, și căzând cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinși de bucurie și umilin a sa strigăm: slava Ție, Preaiubitul nostru Mântuitor, Care pentru preamultă dragoste pe care o ai față de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe îngerii Tăi ca să slujească mântuirii noastre! Amin!”