Sâmbăta lui Lazăr pică pe 12 aprilie în 2025, fiind ultima zi de pomenire a morților din Postul Paștelui. Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii?
Cu o zi înainte de Florii, pe 12 aprilie 2025, românii sărbătoresc Sâmbăta lui Lazăr. Aceasta este ultima zi de pomenire a morților din Postul Paștelui. Credincioșii țin post și merg la biserică, având grijă să respecte și anumite tradiții și obiceiuri. Iată care sunt acestea, dar și ce e bine să dai de pomană.
Românii sărbătoresc Sâmbăta lui Lazăr pe 12 aprilie în 2025
Sâmbăta dinaintea Intrării Domnului în Ierusalim este cunoscută în tradiția creștină drept Sâmbăta lui Lazăr și marchează ultima zi din Postul Paștelui în care se mai pot face pomeni pentru sufletele celor adormiți.
Învierea lui Lazăr a prevestit la momentul respectiv și Învierea lui Iisus, deoarece s-a considerat că dacă a avut puterea să ridice pe cineva din morți, atunci și el va biruit moartea. Din acest motiv, mulțimea l-a întâmpinat ca pe un împărat, cu ramuri de finic și de măslin și cu cântece de bucurie la Intrarea în Ierusalim. De-a lungul vieții sale, Mântuitorul a săvârșit trei învieri, cea a fiicei lui Iair, cea a fiului văduvei din Nain și cea a dreptului Lazăr.
Citește și: Cine sunt victimele elicopterului prăbușit în râu. O familie din Spania și pilotul au murit în tragedie
Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta lui Lazăr
Românii au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri în Sâmbăta lui Lazăr. Sărbătoarea este cunoscută și drept Moșii de Florii, marcând ultima zi în care se fac pomeni în Postul Paștelui. Credincioșii își amintesc pe această cale de cei trecuți la cele veșnice și duc la biserică pentru a fi binecuvântate de preot colivă, colaci, plăcinte de post, lumânări, vin, fructe, ulei, zahăr, făină și alte produse alimentare de bază. Acestea sunt oferite ulterior apropiaților, vecinilor sau oamenilor nevoiași. În unele zone se dau de pomană și pachete cu mâncare gătită.
Cu o zi înainte de Florii, gospodinele obișnuiesc să pregătească plăcintele lui Lazăr, care sunt făcute special pentru a fi date de pomană. În trecut, românii țineau cont de datina Lărărelului, mai ales în sudul țării. Fetele se îmbrăcau în alb, simbolizând moartea și renașterea lui Lazăr, și își puneau pe cap cununi de flori, una dintre ele fiind Lăzărița. Tot în trecut se megea cu Vaiul din casă în casă. Tinerele mergeau prin sate cu ramuri de salcie pentru le face urări de sănătate și belșug vecinilor. De asemenea, în unele zone, copiii erau cei care mergeau să le cânte oamenilor în Sâmbăta lui Lazăr și erau răsplătiți cu ouă nefierte, care se vopseau înainte de Paște. Fetele tinere mai obișnuiau să planteze flori în această zi sfântă.
Ce e interzis cu desăvârșire să faci în Sâmbăta lui Lazăr?
În Sâmbăta lui Lazăr, femeilor le este interzis să toarcă, deoarece se spune că riscă să tulbure sufletele celor adormiți care se strâng la Poata Raiului. De asemenea, ele riscă să atragă ghinionul asupra lor. Se spune că Lazăr a murit la scurt timp după ce mama lui a refuzat să-i facă plăcinte, fiind ocupată cu torsul. În plus, în această zi sfântă nu se face curățenie în casă și nu se muncește la câmp. Credincioșii nu au voie să se certe, să fie supărați sau să-și jignească apropiații. În schimb, ei trebuie să se roage, să se împace cu cei care le-au greșit, să fie iertători și să aprindă o lumânare, în casă sau la biserică, pentru cei decedați.
