S-a stins omul din spatele atâtor generații de dansatori. Maestrul Ionel Petrișoru A MURIT, iar lumea folclorului pierde O VOCE IMPORTANTĂ A TRADIȚIEI și un mentor pentru cei care i-au călcat pragul: "Pașii pe care i-a așezat în scenă vor..."
Doliu în folclorul botoșănean! Maestrul Ionel Petrișoru a murit.
Maestrul Ionel Petrișoru s-a stins din viață, lăsând în urmă nu dor tristețe, ci și o moștenire construită de-a lungul vieții dedicate dansului și tradițiilor românești. Anunțul dispariției sale lasă un gol greu de umplut în rândul celor care l-au cunoscut, al colegilor, al dansatorilor pe care i-a îndrumat și al generțiilor de copii cărora le-a insuflat dragoste și pasiunea pentru folclor.
„Ionel Petrișoru a fost, înainte de toate, un om al transmiterii.
A dus jocurile din nordul Moldovei din sat către scenă fără să le desprindă de rădăcinile lor și a reprezentat Botoșaniul în întâlniri și manifestări profesionale dedicate coregrafiei tradiționale, acolo unde experiența sa a devenit parte din dialogul mai larg despre păstrarea dansului românesc. Într-o lume în care tradițiile se pot pierde într-o singură generație dacă nu mai există cineva care să le transmită, munca unor oameni precum Ionel Petrișoru capătă o valoare aparte.
Pașii pe care i-a așezat în scenă vor continua să fie dansați. Poate că aceasta este cea mai adevărată formă de memorie pe care o poate lăsa un om de cultură. Gestul de după. Centrul Cultural Botoșani transmite sincere condoleanțe familiei, apropiaților, colegilor, foștilor săi elevi și tuturor celor care l-au cunoscut și au lucrat alături de el” , este anunțul Centrului Cultural Botoșani.
Născut în Vorona, Ionel Petrișoru și-a început apropierea de dans încă din copilărie. Experiența de dansator, anii de formare și, apoi, activitatea începută ca instructor și coregraf au construit un parcurs profesional pus aproape în întregime în slujba folclorului coregrafic botoșănean. De numele său se leagă activitatea unor formații și ansambluri precum „Balada” și „Balada Nouă” din Botoșani, „Flori de Măr” din Curtești, „Comorile Luncii”, „Hora” din Ștefănești, „Ciobănașul” din Copălău, „Hora Dângeneana” sau „Vlăstarele Hlipicenilor”. În fiecare dintre aceste locuri a lăsat oameni care știu astăzi un joc pentru că cineva a avut răbdarea să li-l arate pas cu pas.