(P) Activități din logistică și construcții care impun folosirea jachetelor de lucru fosforescente prin lege

(P) Activități din logistică și construcții care impun folosirea jachetelor de lucru fosforescente prin lege

Înainte de toate trebuie să subliniem că legea nu menționează că o ”jachetă de lucru fosforescentă este obligatorie peste tot”, ci obligativitatea apare când activitatea întreprinsă te expune unui risc care nu poate fi eliminat suficient prin organizare, delimitări, semnalizare, iluminat sau separarea pietonilor de vehicule.

Legea securității și sănătății în muncă definește echipamentul individual de protecție ca echipamentul purtat sau mânuit pentru protecția lucrătorului împotriva unuia sau mai multor riscuri, iar angajatorul are obligația generală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

Din punct de vedere SSM, denumirea comercială contează mai puțin decât rolul produsului: să te facă vizibil în condițiile de lucru. HG nr. 1048/2006 privind echipamentul individual de protecție stabilește că EIP trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecție colectivă ori prin măsuri de organizare a muncii.

Aceeași hotărâre include, în lista orientativă a echipamentelor individuale de protecție, îmbrăcămintea și accesoriile de semnalizare fluorescente și reflectorizante.

Când devin obligatorii în logistică?

În logistică, geaca/jacheta fosforescentă devine obligatorie în zonele unde pietonii și vehiculele industriale împart același spațiu: TIR-uri la rampe, stivuitoare care se mișcă rapid între paleți, șoferi care coboară din cabină, operatori care verifică documente, coordonatori care dirijează parcarea. Chiar dacă fiecare om își cunoaște sarcina, o persoană îmbrăcată în haine închise la culoare poate dispărea vizual printre paleți, umbre, uși de rampă și caroserii.

Activitățile care impun cel mai frecvent îmbrăcăminte reflectorizantă sunt încărcarea și descărcarea camioanelor, manipularea paleților cu stivuitorul sau liza electrică, recepția mărfurilor în curți exterioare, verificarea sigiliilor la vehicule, inventarierea în zone de depozitare exterioară, dirijarea șoferilor la rampă și intervențiile de mentenanță în spații unde utilajele continuă să circule.

În depozitele cu trasee marcate, oglinzi, bariere, porți rapide și reguli clare de circulație, când evaluarea riscurilor arată că vizibilitatea rămâne critică, geaca sau vesta de înaltă vizibilitate devine parte din pachetul minim de protecție.

Când devin obligatorii în construcții?

În construcții, purtarea de jachete de lucru fosforescente este impusă, de cele mai multe ori, prin planul de securitate și sănătate, planul propriu SSM, instrucțiunile de șantier și evaluarea riscurilor. HG nr. 300/2006 stabilește cerințe minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, iar planul de securitate trebuie să includă identificarea riscurilor, descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri, măsuri specifice de securitate, precum și măsuri de protecție colectivă și individuală.

Pe șantier, obligativitatea apare natural în activități precum lucrări lângă drumuri publice, lucrări de infrastructură, asfaltare, săpături, demolări, turnări de beton cu pompe și cife, aprovizionări cu materiale, montaj de elemente prefabricate, lucru în apropierea macaralelor, circulația utilajelor de excavare și manipularea materialelor cu încărcătoare frontale.

HG nr. 300/2006 cere ca măsurile de coordonare pe șantier să se refere inclusiv la căile sau zonele de deplasare și circulație, la manipularea materialelor, la interferența instalațiilor de ridicat și la interacțiunile de pe șantier.

Planul propriu de securitate și sănătate trebuie să includă evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, echipamentele folosite, deplasarea personalului și organizarea șantierului, împreună cu măsurile de protecție colectivă și individuală.

De ce nu orice haină fosforescentă?!

O geacă galben aprins cumpărată ca articol obișnuit de îmbrăcăminte nu se încadrează ca echipament individual de protecție. Pentru programul de muncă este necesar un produs proiectat și certificat pentru vizibilitate; standardul ISO 20471:2013 stabilește cerințe pentru îmbrăcămintea de înaltă vizibilitate capabilă să semnalizeze vizual prezența utilizatorului, inclusiv cerințe privind culoarea, retroreflexia, suprafețele minime și amplasarea materialelor pe îmbrăcăminte.

În Uniunea Europeană, echipamentele individuale de protecție puse la dispoziție pe piață (inclusiv cele comercializate de Protect Store) intră sub Regulamentul (UE) 2016/425, care stabilește cerințe pentru proiectarea și fabricarea EIP, în scopul protejării sănătății și securității utilizatorilor.

Ce obligații are angajatorul, respectiv angajatul?

Dacă geaca fosforescentă a fost stabilită ca echipament individual de protecție, angajatorul trebuie să o asigure- Legea nr. 319/2006 prevede obligația angajatorului de a întocmi un plan de prevenire și protecție bazat pe evaluarea riscurilor, de a elabora instrucțiuni proprii, de a controla aplicarea măsurilor și de a asigura echipamente individuale de protecție. Aceeași lege cere acordarea unui echipament nou atunci când cel vechi se degradează sau își pierde calitățile de protecție.

HG nr. 1048/2006 adaugă câteva lucruri foarte clare: EIP se distribuie gratuit de angajator, acesta trebuie să asigure buna funcționare și igiena prin întreținere, reparare și înlocuire, iar lucrătorul trebuie informat despre riscurile împotriva cărora îl protejează echipamentul. Angajatorul trebuie să asigure și instruirea pentru modul de purtare a echipamentului.