Ce nu a vrut Vaticanul să știe despre Papa Francisc? Ce s-a întâmplat cu adevărat în ultimele sale zile

Papa Francisc, primul pontif latino-american și primul iezuit din istoria Bisericii Catolice, a murit luni dimineață, la vârsta de 88 de ani, în urma unei complicații respiratorii severe.

Ce s-a întâmplat cu adevărat în ultimele sale zile

Suveranul Pontif, care a condus Biserica timp de 12 ani, a fost internat pe 14 februarie, la spitalul Gemelli din Roma, după o criză respiratorie ce a evoluat în pneumonie bilaterală.

A petrecut 38 de zile în spital, cea mai lungă internare din timpul pontificatului său. Moartea sa a fost confirmată de Cardinalul Kevin Farrell, camerlengo al Vaticanului. „La ora 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii.”

Născut Jorge Mario Bergoglio, în Argentina, Papa Francisc a fost ales în 2013, în urma demisiei neașteptate a Papei Benedict al XVI-lea.

Încă de la primul salut adresat credincioșilor, simplul și umanul „Buonasera”, noul papă a transmis un semnal clar de schimbare. A adus o perspectivă diferită asupra unui tron papal adesea asociat cu opulența, propunând o Biserică smerită, apropiată de cei marginalizați, cu un mesaj axat pe compasiune, incluziune și justiție socială. În cei 12 ani de pontificat, Papa Francisc a făcut eforturi susținute pentru a reforma Vaticanul, nu doar în ceea ce privește birocrația și finanțele, ci și în spiritul Bisericii. A căutat să transforme instituția într-un „spital de campanie”, cum îi plăcea să spună, un loc unde oamenii răniți spiritual și social găsesc alinare, nu judecată. Totuși, nu toți au privit cu entuziasm această transformare. În timp ce milioane de credincioși l-au admirat pentru mesajul său de iubire necondiționată, alții în special din rândul conservatorilor, l-au acuzat că slăbește fundamentele doctrinei catolice. Deschiderea sa către comunitatea LGBTQ+, permisiunea acordată femeilor de a ocupa funcții de decizie în Vatican, tonul empatic față de migranți, săraci și deținuți, dar și reformele în privința divorțului, avortului și binecuvântării cuplurilor de același sex au stârnit critici aprinse.

Citește și: A murit Papa Francisc! Anunțul de la Vatican care a cutremurat o lume întreagă despre Suveranul Pontif

Ce nu a vrut Vaticanul să știe despre Papa Francisc

Papa Francisc a ales deseori tăcerea în fața conflictelor. Atacat de unii cardinali, acuzat că amenință identitatea creștină a Occidentului sau chiar că este eretic, el a răspuns cu gesturi de milă și acțiuni concrete. A simplificat procesul de anulare a căsătoriilor, a permis preoților să dezlege păcatele femeilor care au făcut avort și a insistat că „a fi homosexual nu este o crimă”, cerând guvernelor să renunțe la legile punitive. Când a fost întrebat despre un preot presupus gay, a răspuns cu o întrebare devenită emblematică. „Cine sunt eu să judec?” A modificat poziția Bisericii asupra pedepsei cu moartea, considerând-o inadmisibilă în orice circumstanță, și a declarat că posesia de arme nucleare este imorală, nu doar folosirea lor. A semnat un acord istoric cu China privind numirea episcopilor, a vizitat Peninsula Arabică și Irakul și a fost primul papă care a ales numele Francisc, inspirat de Sfântul Francisc de Assisi, simbol al simplității și păcii.

În loc să locuiască în Palatul Apostolic, a ales simplitatea hotelului Vaticanului. A purtat pantofi ortopedici, nu încălțările papale roșii, și a călătorit cu mașini modeste. A mângâiat capul desfigurat al unui bolnav în Piața San Pietro, a sărutat tatuajul unui supraviețuitor al Holocaustului și i-a invitat pe gunoierii din Argentina să urce pe scenă cu el la Rio de Janeiro. A susținut cu putere protejarea mediului și a criticat fără rezerve capitalismul necontrolat. În pandemie, a descris lumea ca fiind „în aceeași barcă, fragilă și dezorientată”, dar a îndemnat la solidaritate. „Să vâslim împreună, fiecare având nevoie să-l aline pe celălalt.” Pontificatul său nu a fost lipsit de greșeli. În 2018, a gestionat prost un caz grav de abuz sexual clerical în Chile, ceea ce a declanșat un nou val de indignare. Totuși, el și-a asumat eșecul și a cerut scuze. A continuat să acorde atenție victimelor, promovând o cultură a transparenței în Biserică. Papa Francisc a suferit și fizic în ultimii ani. A fost operat la colon în 2021, a trecut printr-o intervenție complicată pentru hernie în 2023 și, din 2022, a folosit des scaunul cu rotile din cauza durerilor de genunchi și a bronșitei. „Fericirile au fost programul acestui pontificat pentru că au fost programul lui Isus Hristos însuși”, spunea episcopul argentinian Marcelo Sanchez Sorondo, unul dintre apropiații Papei.

Citește și: VIDEO Mesajul transmis de Papa Francisc în Piața Sfântul Petru de la Vatican: "Vă mulțumesc mult"