Calendar ortodox MAI 2025. Cele 3 sărbători cu cruce roșie de care trebuie să ții cont neapărat luna aceasta

Luna mai, cunoscută drept Florar, este a cincea din calendarul gregorian, are 31 de zile și marchează finalul primăverii. În această perioadă, vremea se încălzește, iar zilele devin mai lungi și mai frumoase pentru românii care încep să se gândească deja la vacanță. În mai, vor avea loc și trei sărbători importante, care au o semnificație aparte pentru creștini. Iată care sunt acestea.

Citește și: Patricia, reacție necontrolată la adresa lui Dorobanțu: "Nu vreau să vorbești așa cu mine". Concurenții din Casa Iubirii s-au lăsat guvernați de TENSIUNI si NERVI și și-au spus unul altuia cuvinte dure: "Calmează-te! Scoți prostii pe gură"

Sărbătorile cu cruce roșie din calendarul ortodox al lunii mai 2025

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, sunt prăznuiți în fiecare an la data de 21 mai. Mulți români le poartă numele, astfel că își vor sărbători și onomastica în această zi, trecută în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie. Se spune Sfântul Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție care spunea „In hoc signum vinces”, adică „Prin acest semn vei birui”, înainte de lupta cu Maxentiu, cel care voia să ocupe funcția de împărat în locul lui.

De asemenea, Hristos l-a îndemnat în vis să pună pe steagurile armatei sale semnul sfintei cruci. Constantin a ieșit biruitor în urma luptei, iar apoi a emis un decret prin care a oprit prigonirea creștinilor în imperiu. Tot în vremea împăratului Constantin a avut loc și primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în cadrul căruia a fost înlăturată erezia lui Arie și au fost scrise primele articole din Crez. În plus, Împărăteasa Elena este cea care a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus pe dealul Golgotei. Ea a decis și zidirea mai multor lăcașuri de cult, printre care Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem și Biserica din Nazaret. În ziua în care sunt prăznuiți Sfinții Constantin și Elena nu se muncește în gospodărie sau la câmp, nu se spală rufe, iar în unele zone românii duc bujori la biserică și aprind focuri purificatoare.

A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul

A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită la data de 25 mai.

Sfântului Ioan Botezătorul i-a fost tăiat capul la un ospăț organizat de ziua de naștere a lui Irod, la cererea Irodiadei, soția fratelui său. Sfântul a criticat în repetate rânduri faptul că cei doi trăiau împreună, iar în ura ei de moarte, Irodiada, a îndemnat-o pe fiica ei, Salomeea, să ceară drept răsplată pentru dansurile ei de la petrecere capul Sfântului Ioan. Pentru că Irod se temea că Sfântul va învia dacă vor fi puse în același loc atât capul, cât și trupul, a deci să le dea ucenicilor doar trupul acestuia spre a fi îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de către Irodiana la mare adâncime, în curtea sa. Prima dată, capul Sfântului Ioan a fost descoperit de Sfânta Ioana, soția dregătorului lui Irod. Aceasta l-a spus într-un vas de lut și l-a îngropat din nou la Ierusalim.

A doua aflare a capului Sfântului Ioan a avut loc după ce un om înstărit a renunțat la averea lui și s-a făcut monah, luând numele de Inochentie. Dorind să-și construiască o chilie, el a săpat adânc și a găsit vasul de lut, iar prin descoperire dumnezeiască a aflat în interior se află capul Sfântului Ioan Botezătorul. Moaștele au rămas în același loc până în vremea împăraților Constantin și Elena, când au fost transportate la biserica din Emesa. A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc în anul 860, când acesta a fost îngropat la Comane și apoi a fost dus la Constantinopol, de către Sfântul Ignație, potrivit crestinortodox.ro. În această zi de mare sărbătoare se spune că nu se folosește cuțitul și nu se taie fructe sale legume rotunde, deoarece se consideră că au forma capului Sfântului Ioan. De asemenea, nu se spală rufe și nu se muncește, iar unii creștinii aleg să țină post negru. Odată cu a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul începe un post, care nu este consemnat în calendarul ortodox, și care ține până la Înălțarea Sfintei Cruci în luna septembrie. Acesta este ținut de obicei de cei care au păcate mari.

Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului sau Ziua Eroilor este sărbătorită în fiecare an la 40 de zile de la Înviere. În 2025, marea sărbătoare pică pe data de 29 mai. Cu această ocazie, în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și din străinătate se face pomenirea eroilor români căzuți pe câmpul de luptă pentru credință, libertate și dreptate, precum și pentru apărarea țării și întregirea neamului. În această zi, gospodinele obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor adormiți. De asemenea, se spune că sufletele celor decedați începând din Săptămâna Luminată și până la Înălțare se înalță la cer. În unele zone, românii vopsesc ouă în această zi de mare sărbătoare.

Citește și: Ce relație are acum Ioana Ginghină cu Cove: "Da, tot avem o relație...". Prima declaraţie oficială a actriţei: "Înțeleg și eu situația lui, înțelege și el situația mea"

Lista sărbătorilor cu cruce neagră din calendarul ortodox al lunii mai 2025

• 2 mai 2025- Aducerea moaștelor Sfântului Atanasie cel Mare; Sfântul Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului;
• 3 mai 2025- Sfântul Irodion de la Lainici, Sfinții Mucenici Timotei și Mavra;
• 8 mai 2025- Sfântul Apostol și Evanghelist loan;
• 10 mai 2025- Sfântul Cuvios Calistrat de la Timiseni și Vasiova; Sfântul Simon Zilotul;
• 12 mai 2025- Sfântul Ioan Valahul;
• 15 mai 2025- Sfântul Pahomie cel Mare; Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei;
• 16 mai 2025- Sfântul Cuvios Teodor cel Sfințit; Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihastria Putnei.